Update cu 6 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Ratele de vaccinare pentru multe dintre vaccinurile din Programul național sunt mult sub nivelul dorit, unele situații prezentând adevărate crize. Boli infecțioase prevenibile prin imunizare, precum rujeola, au reapărut sau sunt pe cale să genereze epidemii. Problema este agravată de lipsa educației medicale și de neîncrederea în vaccin.
Pe lângă aceste dificultăți, aprovizionarea deficitară cu vaccinuri a contribuit la creșterea vulnerabilității populației. Statistica oficială indică faptul că în ultimii aproape trei ani, de la începutul anului 2023 până la finalul lui septembrie 2025, 30 de copii au murit în România din cauza rujeolei.
Numărul total al cazurilor confirmate de rujeolă a ajuns la 35.633, iar înainte de mai 2020, deceselor cauzate de această boală au fost 64. Ziarulprahova.ro citează datele Institutului Național de Sănătate Publică, care relevă gravitatea situației și riscurile pentru sănătatea publică.
Specialiștii avertizează că, dacă nu se iau măsuri urgente pentru creșterea acoperirii vaccinale și pentru informarea corectă a populației, epidemii majore de boli prevenibile prin vaccinare vor continua să pună viața copiilor în pericol.
Scriitorul N. Dumitrescu a lansat recent o operă literară care explorează teme diverse, de la sensibilitate umană la manifestări sociale actuale.
Un studiu realizat de Universitatea din Melbourne arată că creierul procesează imaginile cu mâncare și ia o decizie privind consumul în doar 200 de milisecunde. Acest proces are loc cu mult înainte ca oamenii să conștientizeze alegerea făcută.
Tendința tot mai evidentă a tinerilor de a prefera singurătatea corporează o schimbare culturală profundă în societățile moderne. Aceștia își apără spațiul personal, văzând singurătatea nu doar ca pe un fenomen negativ, ci ca un refugiu necesar pentru introspecție și autoexplorare, chiar dacă sunt percepuți ca singuratici.
Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord au creat microstructuri formată din ADN și materiale anorganice, capabile să se deschidă și să se închidă rapid, imitând comportamentul petalelor unei flori. Aceste „flori de ADN” reacționează la modificările mediului, deschizându-se sau contractându-se în funcție de pH-ul din jur.
