Update cu 16 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Simona Stan
Tendința tot mai evidentă a tinerilor de a prefera singurătatea corporează o schimbare culturală profundă în societățile moderne. Aceștia își apără spațiul personal, văzând singurătatea nu doar ca pe un fenomen negativ, ci ca un refugiu necesar pentru introspecție și autoexplorare, chiar dacă sunt percepuți ca singuratici.
Psihologul Radu Leca explică faptul că „tinerii moderni trăiesc într-o lume unde conexiunile sunt instantanee dar adesea superficiale. Alegerea singurătății devine o apărare împotriva unor relații nesatisfăcătoare.” El subliniază nevoia de echilibru între momentele de singurătate și interacțiunile sociale autentice pentru sănătatea mintală.
Potrivit ziarulprahova.ro, singurătatea este văzută de tineri ca un spațiu de „autoexplorare” și „reîncărcare emoțională”, esențial în formarea identității unice. Radu Leca arată că „izolarea de presiunile culturale permite unei persoane să se regăsească și să stabilească măsuri ale succesului personal, în loc de cele impuse de alții.”
Riscurile unei singurătăți prelungite fără opțiune de reconectare includ sentimente de alienare și depresie. Psihologul afirmă: „Diferența dintre singurătatea productivă și cea dăunătoare constă în sensul pe care individul îl atribuie acestei experiențe și în capacitatea de a se reconecta apoi cu lumea.” Astfel, singurătatea poate fi un mijloc de creștere personală sau o sursă de suferință, în funcție de context.
Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord au creat microstructuri formată din ADN și materiale anorganice, capabile să se deschidă și să se închidă rapid, imitând comportamentul petalelor unei flori. Aceste „flori de ADN” reacționează la modificările mediului, deschizându-se sau contractându-se în funcție de pH-ul din jur.
Un grup internațional de experți în sănătatea mintală a femeilor susține oficial că psihoza postpartum trebuie să fie considerată o boală psihiatrică distinctă. Aceasta ar avea o bază biologică specifică perioadei post-partum, diferită de tulburările bipolare sau depresive majore.
Claudina Cobzariu, medic infecționist la Spitalul pentru Copii ”Victor Gomoiu” din București, susține că imunitatea la copii este influențată major de alimentație și timpul petrecut în aer liber. Ea subliniază că nu se poate construi imunitatea doar prin administrarea de siropuri sau plante.
Un studiu amplu realizat de University College London a arătat că semaglutida, un medicament pentru slăbit, scade riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral, indiferent de cât de mult slăbesc pacienții. Cercetătorii au urmărit peste 17.600 de persoane supraponderale sau obeze din 41 de țări.
