Update cu 16 ore în urmă
Timp de citire: 1 minut
Articol scris de: Maria Simionescu
Un studiu realizat de Universitatea din Melbourne arată că creierul procesează imaginile cu mâncare și ia o decizie privind consumul în doar 200 de milisecunde. Acest proces are loc cu mult înainte ca oamenii să conștientizeze alegerea făcută.
Cercetătorii au monitorizat activitatea cerebrală a unui grup de voluntari cărora li s-au prezentat diverse fotografii cu gustări, carne, fructe și deserturi. S-a observat că decizia de consum este influențată puternic de aspectul vizual al alimentelor.
Potrivit ziarulprahova.ro, studiul publicat în revista Appetite scoate în evidență importanța pe care factorii vizuali o au în orientarea alegerilor alimentare. Aceste descoperiri ajută la înțelegerea modului în care creierul gestionează preferințele culinare.
Astfel, percepția vizuală pare să fie un element esențial în luarea deciziei ce să consumăm, subliniind faptul că imaginea unui aliment ne influențează rapid și decisiv comportamentul alimentar.
Scriitorul N. Dumitrescu a lansat recent o operă literară care explorează teme diverse, de la sensibilitate umană la manifestări sociale actuale.
Tendința tot mai evidentă a tinerilor de a prefera singurătatea corporează o schimbare culturală profundă în societățile moderne. Aceștia își apără spațiul personal, văzând singurătatea nu doar ca pe un fenomen negativ, ci ca un refugiu necesar pentru introspecție și autoexplorare, chiar dacă sunt percepuți ca singuratici.
Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord au creat microstructuri formată din ADN și materiale anorganice, capabile să se deschidă și să se închidă rapid, imitând comportamentul petalelor unei flori. Aceste „flori de ADN” reacționează la modificările mediului, deschizându-se sau contractându-se în funcție de pH-ul din jur.
Un grup internațional de experți în sănătatea mintală a femeilor susține oficial că psihoza postpartum trebuie să fie considerată o boală psihiatrică distinctă. Aceasta ar avea o bază biologică specifică perioadei post-partum, diferită de tulburările bipolare sau depresive majore.
