Update 7 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Un studiu al Institutului Max Planck pentru Cercetarea Metabolismului identifică legătura dintre mirosul alimentelor grase în timpul sarcinii și riscul de supraponderabilitate sau obezitate la urmași în viața adultă. Cercetătorii au analizat impactul expunerii fătului la aceste mirosuri încă din uter.
Pe lângă impactul prenatal, nou-născuții sunt expuși la același miros prin laptele matern, ceea ce contribuie la modelarea preferințelor alimentare. Studiul a demonstrat că activarea artificială a circuitelor neuronale legate de mirosul alimentelor grase în perioada neonatală poate provoca obezitate la maturitate.
Aceste rezultate arată că nu doar dieta directă, ci și mediul olfactiv din uter și din primele zile după naștere pot influența predispoziția la greutate excesivă. Potrivit ziarulprahova.ro, cercetarea evidențiază importanța factorilor timpurii în dezvoltarea tulburărilor metabolice.
În concluzie, expunerea la mirosurile alimentelor bogate în grăsimi în faze foarte timpurii ale vieții ar putea avea efecte pe termen lung asupra sănătății, crescând riscul de obezitate. Echipa de la Max Planck subliniază necesitatea unor studii aprofundate pentru a identifica mecanismele exacte implicate.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, capacitatea sistemului imunitar de a răspunde scade, ceea ce favorizează instalarea mai frecventă a infecțiilor și apariția cancerului. Persoanele de peste 65 de ani sunt mai predispuse să dezvolte boli infecțioase și au o rată a mortalității mai mare decât adulții tineri, chiar și în condiții de viață similare.
Iarna, copiii petrec mai mult timp în spații închise, unde aerul încălzit și ferestrele închise favorizează înmulțirea acarienilor, prafului și mucegaiului. Acești factori duc la apariția și agravarea alergiilor respiratorii, deseori confundate cu răceli repetate sau „viroze interminabile”.
Consumul frecvent de suc de portocale are efecte neașteptate asupra organismului, conform unui studiu recent. Această băutură populară la micul dejun modifică activitatea a mii de gene legate de sistemul imunitar, tensiunea arterială, inflamație și metabolismul glucozei.
Singurătatea experimentată în copilărie poate avea efecte negative majore asupra sănătății creierului odată cu înaintarea în vârstă. Un studiu recent arată că aceasta crește semnificativ riscul de declin cognitiv și demență la vârsta adultă, indiferent de situația socială actuală.