Update 7 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Iarna, copiii petrec mai mult timp în spații închise, unde aerul încălzit și ferestrele închise favorizează înmulțirea acarienilor, prafului și mucegaiului. Acești factori duc la apariția și agravarea alergiilor respiratorii, deseori confundate cu răceli repetate sau „viroze interminabile”.
Rinita alergică, frecventă în rândul copiilor, nu este cauzată de virusuri, ci reprezintă reacția sistemului imunitar la diverși alergeni. Simptomele specifice, precum nasul înfundat cronic, strănuturile în salve și secrețiile apoase, pot persista săptămâni sau chiar luni, în funcție de expunerea la alergenii din interior. Mucegaiurile și acarienii din covoare, lenjerii și jucării de pluș sunt principalii vinovați.
Conform ziarulprahova.ro, specialiștii recomandă adoptarea unor măsuri riguroase de igienă în locuință, cum ar fi utilizarea huselor antialergice, spălarea regulată a lenjeriilor la temperaturi ridicate și aerisirea zilnică a încăperilor, chiar și pe timp de iarnă. Identificarea și eliminarea surselor de umezeală, împreună cu aspirarea cu filtre HEPA, reduc semnificativ nivelul alergenilor.
Diagnosticul alergiilor de interior trebuie stabilit de medicul pediatru și alergolog, după evaluarea simptomelor și efectuarea testelor specifice. Tratamentul poate include antihistaminice, spray-uri nazale cu corticosteroizi sau imunoterapie în cazurile persistente. Alergiile netratate pot duce la complicații precum sinuzite sau astm, de aceea părinții trebuie să evite administrarea necontrolată a medicamentelor și să solicite ajutor medical de specialitate.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, capacitatea sistemului imunitar de a răspunde scade, ceea ce favorizează instalarea mai frecventă a infecțiilor și apariția cancerului. Persoanele de peste 65 de ani sunt mai predispuse să dezvolte boli infecțioase și au o rată a mortalității mai mare decât adulții tineri, chiar și în condiții de viață similare.
Un studiu al Institutului Max Planck pentru Cercetarea Metabolismului identifică legătura dintre mirosul alimentelor grase în timpul sarcinii și riscul de supraponderabilitate sau obezitate la urmași în viața adultă. Cercetătorii au analizat impactul expunerii fătului la aceste mirosuri încă din uter.
Consumul frecvent de suc de portocale are efecte neașteptate asupra organismului, conform unui studiu recent. Această băutură populară la micul dejun modifică activitatea a mii de gene legate de sistemul imunitar, tensiunea arterială, inflamație și metabolismul glucozei.
Singurătatea experimentată în copilărie poate avea efecte negative majore asupra sănătății creierului odată cu înaintarea în vârstă. Un studiu recent arată că aceasta crește semnificativ riscul de declin cognitiv și demență la vârsta adultă, indiferent de situația socială actuală.