Cercetătorii propun un termen pentru ansietatea provocată de inteligența artificială
Un grup de cercetători a propus introducerea unui termen medical pentru a descrie anxietatea generată de temerile legate de înlocuirea locurilor de muncă prin inteligența artificială (AI). Această propunere este prezentată în cadrul cercetării recente publicate în revista Cureus și reflectă îngrijorările tot mai mari ale angajaților, conform surselor citate de Futurism.com și Gizmodo.
👉 Definirea tulburării de înlocuire prin AI
Cercetătorii au definit acest fenomen ca „tulburare de înlocuire prin AI” (AI replacement dysfunction, AIRD), descriind „suferința psihologică și existențială ce poate fi resimțită de persoane confruntate cu amenințarea sau realitatea pierderii locului de muncă din cauza inteligenței artificiale”. Această anxietate se manifestă prin simptome comune, precum anxietate, insomnie și confuzie identitară.
Autorii lucrării subliniază că AIRD poate duce la provocări suplimentare, inclusiv tulburări psihice sau abuz de substanțe, fiindcă angajații se simt tot mai supuși stresului generat de temerile privind relevanța lor profesională în fața automatizării.
👉 Impactul inteligenței artificiale asupra forței de muncă
În contextul investițiilor continue în tehnologia AI, și a unui număr crescut de voci din industrie care avertizează asupra riscurilor, un sondaj Reuters/Ipsos a arătat că 71% dintre respondenți sunt îngrijorați de impactul AI asupra locurilor de muncă. De asemenea, un studiu realizat de Pew Research a evidențiat că majoritatea persoanelor cu venituri mici și mijlocii sunt de părere că AI le va afecta negativ perspectivele profesionale.
În timp ce majoritatea concedierilor nu au fost atribuite în mod direct AI, Gizmodo subliniază că efectele negative asupra forței de muncă sunt vizibile, în special pentru angajații la început de carieră, care se confruntă cu dificultăți mai mari de a găsi un loc de muncă.
Chiar dacă AIRD nu este un diagnostic clinic recunoscut, cercetătorii au dezvoltat un cadru pentru identificarea acestei tulburări, inclusiv un chestionar de screening pentru clinicieni. Tratamentul, spun aceștia, ar trebui să fie personalizat de medicul clinician, fiind recomandate terapie cognitiv-comportamentală și alte tehnici de restructurare cognitivă pentru a ajuta pacienții în dezvoltarea rezilienței psihologice.
