Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Ministrul Sănătăţii a mulţumit ANMDR şi colegilor din Ministerul Sănătăţii pentru implementarea acestei măsuri, subliniind că „parteneriatul transparent şi corect cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate aduce beneficii reale pacienţilor şi întăreşte încrederea în sistemul de sănătate”.
Alexandru Rogobete a anunţat publicarea ordinului de ministru care va permite includerea în listele de medicamente compensate a 35 de medicamente noi, o măsură ce va extinde semnificativ accesul pacienţilor români la tratamente moderne.
„Încrederea se câştigă prin fapte, nu prin vorbe. Am publicat în transparanţă decizională ordinul de ministru care va permite includerea în listele de medicamente compensate a 35 de medicamente”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete într-o postare pe Facebook.
Medicamentele nou introduse vor acoperi afecţiuni severe precum cancer de prostată avansat, amiloidoză ereditară, colită ulcerativă activă şi boală Crohn moderată până la severă; astm sever necontrolat; angioedem ereditar recurent; leucemie limfocitară cronică la deleţia 17p/TP53, mielom multiplu recidivat şi HIV-1 la copii. Conform %source%, ziarulprahova.ro notează că lista include aceste afecţiuni.
Tendința tot mai evidentă a tinerilor de a prefera singurătatea corporează o schimbare culturală profundă în societățile moderne. Aceștia își apără spațiul personal, văzând singurătatea nu doar ca pe un fenomen negativ, ci ca un refugiu necesar pentru introspecție și autoexplorare, chiar dacă sunt percepuți ca singuratici.
Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord au creat microstructuri formată din ADN și materiale anorganice, capabile să se deschidă și să se închidă rapid, imitând comportamentul petalelor unei flori. Aceste „flori de ADN” reacționează la modificările mediului, deschizându-se sau contractându-se în funcție de pH-ul din jur.
Un grup internațional de experți în sănătatea mintală a femeilor susține oficial că psihoza postpartum trebuie să fie considerată o boală psihiatrică distinctă. Aceasta ar avea o bază biologică specifică perioadei post-partum, diferită de tulburările bipolare sau depresive majore.
Claudina Cobzariu, medic infecționist la Spitalul pentru Copii ”Victor Gomoiu” din București, susține că imunitatea la copii este influențată major de alimentație și timpul petrecut în aer liber. Ea subliniază că nu se poate construi imunitatea doar prin administrarea de siropuri sau plante.
