Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 1 minut
Articol scris de: Cristina Preda
Cercetătorii de la Universitatea California, Irvine au descoperit că aportul crescut de fibre vegetale poate ajuta la prevenirea și chiar inversarea bolii hepatice asociate disfuncției metabolice (MASLD), cunoscută anterior drept boala ficatului gras non-alcoolic. Această strategie ar putea fi simplă și eficientă.
Studiul a demonstrat că o fibră naturală, regăsită în multe legume, are capacitatea de a modifica compoziția bacteriilor din intestin. Această modificare aduce un efect protector pentru ficat, împotriva impactului negativ al fructozei, un zahăr des întâlnit în dieta actuală.
Fructoza este frecvent consumată în alimentația modernă și este asociată cu probleme hepatice. Potrivit ziarulprahova.ro, această cercetare evidențiază un mod natural prin care poate fi contracarat efectul nociv al consumului excesiv de zahăr, prin creșterea aportului de fibre în dietă.
Descoperirile sugerează că modificările alimentare care cresc aportul de fibre vegetale pot fi o soluție promițătoare pentru gestionarea MASLD, o boală în creștere în rândul populației globale, punând în valoare importanța nutriției în sănătatea ficatului.
Tendința tot mai evidentă a tinerilor de a prefera singurătatea corporează o schimbare culturală profundă în societățile moderne. Aceștia își apără spațiul personal, văzând singurătatea nu doar ca pe un fenomen negativ, ci ca un refugiu necesar pentru introspecție și autoexplorare, chiar dacă sunt percepuți ca singuratici.
Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord au creat microstructuri formată din ADN și materiale anorganice, capabile să se deschidă și să se închidă rapid, imitând comportamentul petalelor unei flori. Aceste „flori de ADN” reacționează la modificările mediului, deschizându-se sau contractându-se în funcție de pH-ul din jur.
Un grup internațional de experți în sănătatea mintală a femeilor susține oficial că psihoza postpartum trebuie să fie considerată o boală psihiatrică distinctă. Aceasta ar avea o bază biologică specifică perioadei post-partum, diferită de tulburările bipolare sau depresive majore.
Claudina Cobzariu, medic infecționist la Spitalul pentru Copii ”Victor Gomoiu” din București, susține că imunitatea la copii este influențată major de alimentație și timpul petrecut în aer liber. Ea subliniază că nu se poate construi imunitatea doar prin administrarea de siropuri sau plante.
