Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 1 minut
Articol scris de: Ion Ionescu
Dozele recomandate de vitamina D pentru adulți sunt între 600 și 800 UI pe zi, însă unii specialiști consideră că aceste valori sunt insuficiente în depresie. Doctorii pot prescrie până la 5.000 UI zilnic, iar valorile normale în sânge ar trebui să se situeze între 30 și 50 ng/ml.
Cercetările arată că vitamina D este produsă în piele ca D3 inactiv, iar ficatul și rinichii o convertesc în calcitriol, forma activă ce poate afecta sinteza serotoninei și a dopaminei, hormonii fericirii. Un documentar despre această cale sintetizează mecanismul.
Legătura dintre deficitul de vitamina D și depresie este bidirecțională: persoanele cu depresie petrec mai mult timp în interior, iar lipsa luminii agravează nivelul vitaminei D, alimentând cercul vicios. Potrivit %source%, ziarulprahova.ro notează că cercetările ilustrează această interdependență.
Un studiu amplu, publicat în 2023, a arătat că persoanele cu niveluri scăzute de vitamina D au un risc mai mare de depresie, iar o meta-analiză de peste 31.000 de participanți a indicat că deficitul poate dubla riscul. Totuși, efectele suplimentării au fost variabile.
Tendința tot mai evidentă a tinerilor de a prefera singurătatea corporează o schimbare culturală profundă în societățile moderne. Aceștia își apără spațiul personal, văzând singurătatea nu doar ca pe un fenomen negativ, ci ca un refugiu necesar pentru introspecție și autoexplorare, chiar dacă sunt percepuți ca singuratici.
Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord au creat microstructuri formată din ADN și materiale anorganice, capabile să se deschidă și să se închidă rapid, imitând comportamentul petalelor unei flori. Aceste „flori de ADN” reacționează la modificările mediului, deschizându-se sau contractându-se în funcție de pH-ul din jur.
Un grup internațional de experți în sănătatea mintală a femeilor susține oficial că psihoza postpartum trebuie să fie considerată o boală psihiatrică distinctă. Aceasta ar avea o bază biologică specifică perioadei post-partum, diferită de tulburările bipolare sau depresive majore.
Claudina Cobzariu, medic infecționist la Spitalul pentru Copii ”Victor Gomoiu” din București, susține că imunitatea la copii este influențată major de alimentație și timpul petrecut în aer liber. Ea subliniază că nu se poate construi imunitatea doar prin administrarea de siropuri sau plante.
