Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 1 minut
Articol scris de: Cristina Preda
Alimentele ultraprocesate, tot mai prezente în dieta actuală, pot avea efecte dăunătoare comparabile cu cele ale fumatului, spun experții. Studiul realizat la Florida Atlantic University arată o legătură între aceste produse și inflamația sistemică.
Cercetătorii de la Charles E. Schmidt College of Medicine au scos în evidență că inflamația sistemică este un factor esențial pentru apariția unor boli grave, precum afecțiunile cardiovasculare și cancerul, dar și pentru creșterea riscului de deces prematur.
Inflamația declanșată de consumul alimentelor ultraprocesate poate afecta multiple sisteme ale organismului, ceea ce duce la deteriorarea sănătății pe termen lung. ziarulprahova.ro citează această cercetare pentru a sublinia impactul negativ al acestor produse asupra sănătății publice.
Studiul aduce astfel un avertisment important, îndemnând la reducerea aportului de alimente ultraprocesate pentru prevenirea afecțiunilor serioase. „Inflamația sistemică este un factor-cheie în apariţia bolilor cardiovasculare, a cancerului şi a decesului prematur", afirmă experții autorului cercetării.
Tendința tot mai evidentă a tinerilor de a prefera singurătatea corporează o schimbare culturală profundă în societățile moderne. Aceștia își apără spațiul personal, văzând singurătatea nu doar ca pe un fenomen negativ, ci ca un refugiu necesar pentru introspecție și autoexplorare, chiar dacă sunt percepuți ca singuratici.
Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord au creat microstructuri formată din ADN și materiale anorganice, capabile să se deschidă și să se închidă rapid, imitând comportamentul petalelor unei flori. Aceste „flori de ADN” reacționează la modificările mediului, deschizându-se sau contractându-se în funcție de pH-ul din jur.
Un grup internațional de experți în sănătatea mintală a femeilor susține oficial că psihoza postpartum trebuie să fie considerată o boală psihiatrică distinctă. Aceasta ar avea o bază biologică specifică perioadei post-partum, diferită de tulburările bipolare sau depresive majore.
Claudina Cobzariu, medic infecționist la Spitalul pentru Copii ”Victor Gomoiu” din București, susține că imunitatea la copii este influențată major de alimentație și timpul petrecut în aer liber. Ea subliniază că nu se poate construi imunitatea doar prin administrarea de siropuri sau plante.
