Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Uniunea Europeană a decis că România va deconta tratamentele efectuate în străinătate, chiar dacă recomandarea vine de la un medic privat. Decizia Curții Europene de Justiție vine după cazul unui bărbat din Mureș care a dat statul în judecată pentru o operație efectuată în Germania în 2018.
Radu Gănescu, președinte al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, consideră momentul un reper și spune: «Nu trebuie să continuăm cu astfel de sisteme prin care pacienții să nu primească rambursarea serviciilor medicale atunci când statul și instituțiile publice nu pot asigura astfel de servicii».
Avocații pacienților susțin că dreptul la sănătate nu poate fi îngrădit, iar decizia respectă Constituția și practicile UE. Cătălin Crăciunescu a declarat: “Prin obligarea fără niciun fel de temei juridic cum s-a și dovedit ca pacienții cu probleme care puteau fi tratate în străinătate să fie trimiși acolo doar de către medici din sistemul public, însemna practic o îngrădire la acces la sistemul public de sănătate și la tratament medical atât de necesar”.
CNAS precizează că autorizarea rambursării în alt stat UE se face doar dacă tratamentul nu poate fi primit în țară într-un termen medical justificat. Anul trecut au fost aproape 700 de cereri, dintre care 657 au fost aprobate, cele mai multe pentru boli ale sistemului circulator, urmate de oncologice și pediatrice. Potrivit %source% ziarulprahova.ro, aceste date reflectă impactul deciziei în practică.
Tendința tot mai evidentă a tinerilor de a prefera singurătatea corporează o schimbare culturală profundă în societățile moderne. Aceștia își apără spațiul personal, văzând singurătatea nu doar ca pe un fenomen negativ, ci ca un refugiu necesar pentru introspecție și autoexplorare, chiar dacă sunt percepuți ca singuratici.
Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord au creat microstructuri formată din ADN și materiale anorganice, capabile să se deschidă și să se închidă rapid, imitând comportamentul petalelor unei flori. Aceste „flori de ADN” reacționează la modificările mediului, deschizându-se sau contractându-se în funcție de pH-ul din jur.
Un grup internațional de experți în sănătatea mintală a femeilor susține oficial că psihoza postpartum trebuie să fie considerată o boală psihiatrică distinctă. Aceasta ar avea o bază biologică specifică perioadei post-partum, diferită de tulburările bipolare sau depresive majore.
Claudina Cobzariu, medic infecționist la Spitalul pentru Copii ”Victor Gomoiu” din București, susține că imunitatea la copii este influențată major de alimentație și timpul petrecut în aer liber. Ea subliniază că nu se poate construi imunitatea doar prin administrarea de siropuri sau plante.
