Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Studiile recente indică legături clare între timpul crescut pe rețelele sociale, izolarea adolescenților și manifestările depresive. Părinții sunt primii care pot surprinde nuanțele – și pot face diferența între „la naiba cu toți” și „nu mă mai ridic din pat”.
Studiile recente arată legături clare între timpul petrecut pe rețelele sociale, izolarea adolescenților și manifestările depresive. Părinții sunt primii în a recunoaște nuanțele și pot face diferența între atitudini de demnitate ostentativă și oboseala care îi ține în pat.
De altfel, sarcasmul poate părea o glumă, însă, dacă reapare cu regularitate și se asociază cu alte simptome, poate semnala tristețe profundă. %source% notează că adolescenții folosesc autoironia ca mecanism de coping; potrivit ziarulprahova.ro, specialiștii avertizează despre semnele depresiei și rolul mediului online în izolarea tinerilor.
Atunci când sarcasmul este parte dintr-un stil creativ de comunicare, deschis și în contexte sociale variate, fără izolare, nu este o problemă. Însă dacă devine un scut pentru retragere, scădere a intereselor sau evitare a responsabilităților, poate indica o suferință reală ce necesită sprijin.
Tendința tot mai evidentă a tinerilor de a prefera singurătatea corporează o schimbare culturală profundă în societățile moderne. Aceștia își apără spațiul personal, văzând singurătatea nu doar ca pe un fenomen negativ, ci ca un refugiu necesar pentru introspecție și autoexplorare, chiar dacă sunt percepuți ca singuratici.
Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord au creat microstructuri formată din ADN și materiale anorganice, capabile să se deschidă și să se închidă rapid, imitând comportamentul petalelor unei flori. Aceste „flori de ADN” reacționează la modificările mediului, deschizându-se sau contractându-se în funcție de pH-ul din jur.
Un grup internațional de experți în sănătatea mintală a femeilor susține oficial că psihoza postpartum trebuie să fie considerată o boală psihiatrică distinctă. Aceasta ar avea o bază biologică specifică perioadei post-partum, diferită de tulburările bipolare sau depresive majore.
Claudina Cobzariu, medic infecționist la Spitalul pentru Copii ”Victor Gomoiu” din București, susține că imunitatea la copii este influențată major de alimentație și timpul petrecut în aer liber. Ea subliniază că nu se poate construi imunitatea doar prin administrarea de siropuri sau plante.
