Războiul comercial purtat de Donald Trump împotriva Chinei a stricat relațiile dintre cele două superputeri globale. Planurile sale pentru al doilea mandat riscă să le rupă de tot, iar retorica folosită de Trump în timpul campaniei electorale ar putea pune presiune pe Biden să impună măsuri dure împotriva Beijingului pe măsură ce ne apropiem tot mai mult de ziua alegerilor, potrivit Bloomberg. Fostul președinte american vrea să impună o taxă de 60% pentru toate importurile din China. Această măsură ar reduce comerțul de 575 de miliarde de dolari la aproape zero, după cum arată analiza Bloomberg Economics. Iar asta nu este singura măsură controversată pe care Trump o va avea în vedere dacă va reuși să câștige alegerile din noiembrie împotriva lui Biden. În același timp, actualul președinte al Statelor Unite știe că China este unul dintre subiectele care suscită cel mai mult interes în această campanie electorală, iar adoptarea unei poziții dure față de Beijing este calea sigură pentru a câștiga voturile cetățenilor americani. Biden nu a prezentat nicio măsură la fel de drastică precum taxele vamale ale lui Trump, iar administrația sa a spus că nu dorește să rupă relațiile cu China. Totuși, președintele american are o serie de restricții noi în diverse domenii, de la fluxul de date la mașini electrice, din care poate alege și nu trebuie să aștepte până când americanii vor merge la urne ca să le adopte. La trei luni după ce summitul de la San Francisco al lui Biden cu omologul său din China, Xi Jinping, mai domolise conflictul dintre cele două țări, alegerile din SUA nu fac decât să crească din nou tensiunile. Pentru investitori, propunerile lui Trump le amintesc de primul său mandat, atunci când fostul președinte putea arunca în aer piețele din toate lumea cu anunțurile sale făcute pe Twitter la orice oră din zi și din noapte. La Beijing, oficialii chinezi spun că nu au nicio preferință despre cine va ajunge la Casa Albă. Cu toate că Trump este imprevizibil și de multe ori agresiv, îi place să negocieze și ar putea afecta eforturile lui Biden de a coopera cu aliații americanilor. „Amândoi sunt un mare pericol”, a spus Sang Baichuan, profesor la Universitatea de Business Internațional și Economie de la Beijing și consilier al ministrul chinez al comerțului. Abordarea „America prima” a lui Trump ar putea crea oportunități de a „sparge cercul economic anti-China”, a spus Sang, referindu-se la capacitatea lui Biden de a izola China de lanțul tehnologic de alimentare. Oricum ar fi, Beijingul va avea de-a face cu un președinte american a cărui strategie va fi să „excludă și să limiteze dezvoltarea Chinei”. Taxele de 25% pentru importurile din China impuse de Trump în primul său mandat au afectat deja veniturile exportatorilor chinezi care operează pe piețele americane. Taxele de 60% ar transforma gaura din venituri într-un crater. Analiza Bloomberg arată că o astfel de taxă ar scădea procentul de importuri americane venite din China – care ajunseseră la 22% înainte de izbucnirea războiului economic – la aproape 0%. Cel mai mare impact ar veni în sectorul textilelor și electronicelor, industrii pe care China le domină în acest moment și unde marginile de profit mici fac ca impactul tarifelor lui Trump să fie imposibil de absorbit pentru fabricile din China. Firmele de electronice din America vor suferi pierderi pentru că multe dintre ele au fabrici în China, iar companiile și consumatorii americani vor ajunge să plătească prețuri mai mari pentru importuri. Trump s-a arătat dispus să introducă interdicții și în privința investițiilor dintre SUA și China în ambele direcții – Biden a început deja să înăsprească regulile în acest domeniu. Trump dorește ca în felul acesta să țină China departe de „industriile esențiale” ale SUA și să se asigure că banii americani nu contribuie la ascensiunea economică a Chinei. Pentru Xi, un conflict economic și mai intens cu SUA ar veni într-un moment foarte nepotrivit. Beijingul se confruntă deja cu o criză imobiliară care a transformat principalul vector al creșterii economice într-un mare obstacol și cu criză a bursei care a produs deja o pagubă de 7 trilioane de dolari pentru China. De la Bill Clinton, care promitea în campania sa electorală să îi tragă la răspundere pe „măcelarii din Beijing”, și până la Trump, istoria ne arată că anul dinaintea alegerilor prezidențiale din SUA nu aduce decât tensiuni în relația cu China. O reeditare a meciului Trump-Biden îi va pune față în față pe președintele care a pornit războiul comercial și pe cel care l-a extins. Ambii au demonstrat că s-au purtat dur cu China. Taxele de import au fost armele preferate ale lui Trump la început, dar pe măsură ce politica față de China a devenit una tot mai dură, el și-a extins arsenalul. Washingtonul a încercat să interzică aplicația WeChat și platforma TikTok în SUA, iar o serie de restricții și sancțiuni au lovit firmele chineze, în special gigantul echipamentelor de telecomunicații Huawei Technologies. Încălcarea drepturilor omului în regiunea Xinjiang a fost clasificată drept genocid. Până când Biden și-a intrat în funcție, ambele partide s-au pus de acord că Beijingul reprezintă un pericol fundamental. Biden a restaurat o parte din canalele diplomatice cu China, dar esența rivalității strategice a rămas aceeași. Diferența cea mare dintre abordările celor doi președinte a fost că Trump părea de multe că acționează de unul singur, intrând în conflict atât cu adversarii americanilor, cât și cu aliații lor, în timp ce Biden a construit o coaliție mai vastă pentru a-și impune politicile menite să împiedice subminarea de către China a ordinii mondiale conduse de SUA. Europa a început să vadă lucrurile din perspectiva americană față de China, pe care până nu demult o vedea mai degrabă ca pe o oportunitate de piață decât un pericol geopolitic, atunci când Beijingul și-a întărit cooperarea cu Rusia chiar și după ce Putin a invadat Ucraina. Un sondaj online neoficial făcut în China a arătat că aproximativ 60% din publicul chinez l-ar prefera pe Trump la Casa Albă – nu neapărat pentru că politicile lui ar fi mai bune decât cele ale lui Biden, ci pentru că mulți chinezi speră că haosul pe care întoarcerea sa la conducerea țării îl va provoca în SUA va mai reduce din presiunea resimțită de China.