Cum s-au năruit planurile lui Putin de a stârni o revoltă separatistă la granița României (The Economist)
Inapoi

Cum s-au năruit planurile lui Putin de a stârni o revoltă separatistă la granița României (The Economist)

Postat pe 14 Feb 2024

Update cu 1 an în urmă

Timp de citire: 10 minute

Articol scris de: Cristina Preda

Image Description
Externe
Când Rusia a atacat prima dată Ucraina în 2014, Bugeacul era o zonă problematică pentru Kiev. Mai puțin de jumătate din populația regiunii era de etnie ucraineană. Era o zonă săracă și, din motive istorice și economice, mulți credeau că Vladimir Putin ar putea fi salvatorul lor. Încercările Rusiei de a stârni un conflict în această regiune de graniță a Ucrainei au eșuat însă, iar sentimentul prorus „s-a prăbușit” complet după invazia Rusiei, relatează The Economist. Forțele ucrainene i-au oprit pe rușii care au vrut să trimită în Bugeac trupe de comando la începutul invaziei din 2022, iar serviciile de securitate au arestat zeci de agenți ai rușilor. Cu toate că Rusia a avariat și provocat închiderea unuia dintre cele două poduri care leagă Bugeacul de restul țării, ei nu au reușit să îl închidă și pe celălalt. În doar 200 de ani de istorie, controlul asupra teritoriului a ceea ce este acum Basarabia ucraineană s-a schimbat de 9 ori. Cucerit de ruși de la otomani la începutul secolului al XIX-lea, Bugeacul a devenit pământ românesc în perioada interbelică și a făcut parte din Ucraina sovietică după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. În afară de ucraineni, în Bugeac locuiesc ruși, moldoveni, găgăuzi, bulgari și albanezi a căror limbă de trecere este rusa, în loc de ucraineană, și pentru care Rusia era protectorul lor istoric. Oleg Kiper, guvernatorul regiunii Odesa, care include Bugeacul, spune că sentimentul prorus a scăzut după 2014 și „s-a prăbușit” după invazia din februarie 2022. Unul dintre motivele invocate de oficialul ucrainean este faptul că posturile TV rusești de propagandă transmise prin satelit au fost blocate – cu ajutorul Franței – începând din 2015. De atunci, Bugeacul nu a fost doar un teritoriu pașnic, ci și un colac de salvare pentru Ucraina. Sute de camioane trec pe aici zilnic, încărcate cu grâne și alte produse de export care sunt apoi transportate în afară țării din porturile Ismail și Reni sau prin România. Cu zece ani în urmă, principalul drum care traversează Bugeacul dinspre Odesa era groaznic, iar Ismail arăta ca o localitate de la capătul lumii. Nu mai este cazul. Drumul a fost îmbunătățit și o linie de feribot a fost deschisă în 2020, care leagă regiunea de România și, totodată, de restul Europei. Atacurile rusești nu au reușit să distrugă această cale de acces. În ultimii ani, cramele și turismul în general au înflorit în Bugeac, cu toate că recuperarea după perioada sovietică a fost una greoaie. Aproximativ 8.000 de marinari muncesc din portul din Ismail. Cei care erau aici când războiul a izbucnit au rămas blocați din cauza interdicției de a părăsi țara, care se aplică pentru toți bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, dar cei mai mulți dintre marinarii care erau plecați cu vasul nu s-au mai întors. Cu toate că Ismailul a fost lovit de rachetele rusești, războiul a adus și beneficii. Afacerile și refugiații din porturile închise din Herson și Nikolaev s-au mutat aici. „Oamenii sunt mândri că sunt ucraineni”, a spus primarul Andrii Abramcenko, care a semnalat clar în 2014 și 2022 că orașul Ismail nu vrea să aibă nicio legătură cu Rusia. În satul predominant moldovean Hlîboka aflat pe malul lagunei Sasic, devastată de încercările din perioada sovietică de a o transforma într-un lac de apă dulce, istoria locului se citește cel mai bine în zona cimitirului. Osemintele cazacilor îngropați aici în secolul al XVIII-lea și a urmașilor lor se ivesc la suprafața marginii nisipoase a cimitirului și ajung să cadă într-un final pe plaja din apropiere – nivelul apei din laguna Sasic este în creștere, iar țărmul se erodează. La capătul celălalt al cimitirului este îngropat Sașa Gorun, profesorul de istorie al școlii din sat, care a murit luptând împotriva rușilor în luna mai a anului trecut. Maria Cekir (80 de ani), care i-a fost profesoară lui Gorun pe vremea când era directoarea școlii, spune că nu cunoaște pe nimeni în sat care să fie de partea Rusiei. Mulți străini cred că locuitorii mai în vârstă ai Bugeacului sunt în general proruși și nostalgici după vremurile sovietice. În realitate, când Rusia a atacat în 2022, localnicii erau îngroziți de posibilitatea ca trupele rusești să debarce aici. „Când aud oamenii că vorbesc rusă, îi cert. Băieții noștri se luptă cu rușii și eu nu vreau să mai vorbesc vreodată rusă”, a spus Cekir. Hanna Șelest, o analistă din Odesa, spune că nu este deloc surprinsă că rușii n-au reușit să pornească o răscoală anti-ucraineană în Bugeac. Războiul din Donbas a distrus orice urmă de încredere pe care localnicii o mai aveau în propaganda rusească despre pașnica „lume rusească”. În același timp, guvernul de la Kiev a început să acorde tot mai multă atenție regiunii. Cu zece ani în urmă, fermierii din sate ca Utkonosivka își vindeau varza în Rusia și au dat vina pe guvernul ucrainean când războiul le-a distrus afacerea. Acum, ei au găsit alte piețe, iar resentimentele față de guvern s-au risipit. Cu toate că pericolul separatismului s-a evaporat, amenințarea corupției rămâne prezentă. Ivan Rusev, un cercetător și activist de mediu, spune că armata a închis zone din parcurile naționale din Bugeac. Gardienii care păzeau parcurile nu mai au nicio putere acolo. În interiorul acestor regiuni, oamenii care au relații avantajoase pun mâna pe pământuri, pe care le transformă în terenuri agricole sau parcuri de vânătoare. Corupția înflorește în timp ce toată atenția merge înspre războiul din estul țării împotriva Rusiei, iar acesta nu este un semn bun. Întrebat despre acuzațiile lui Rusev, guvernatorul Odesei, Kiper, a răspuns scurt: „Mulțumesc că m-ați informat.”
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din prahova

-
-

14:33

La acest sfârșit de săptămână, Ploieștiul devine ”Capitala sportului urban” din România!

Nicoleta Dumitrescu Cu câteva ore înainte de deschiderea oficială a acțiunilor care promovează sportul urban și care vor avea loc în perioada 25-27 iulie a.c., la Ploiești – BCR Sport Arena Streetball Ploiești 2025 – sub egida ”Republica de sub Castani”, astăzi, la prânz, a avut loc o conferință de presă dedicată acestui eveniment, la care au participat Radu Petre- managing partner Sport Arena, în foto, la mijloc, în tricou
Image Description

01:10

Căutând goluri şi trei puncte!

Cu un punct obținut și fără gol marcat în primele două etape, Petrolul e decisă să-și îmbunătățească linia de clasament în meciul de mâine, de la Clinceni, cu nou-promovata Metaloglobus București. Partida, ce deschide runda a treia a Superligii, va începe la ora 19.45. „Este un joc pe care trebuie să-l tratăm cu mare atenție și seriozitate. Chiar dacă întâlnim o ­nou-promovată, chiar dacă adversara nu are în componență jucatori
Image Description

00:41

Două râuri din Prahova, pe care s-au înregistrat debite sub cel minim necesar – monitorizate de „Apele Române”

N. Dumitrescu
Image Description

00:27

DJ 102I – un nou pas concret pentru descongestionarea traficului de pe DN1

N. Dumitrescu Reprezentanții Consiliului Județean Prahova au anunțat, joi, că s-a mai realizat un nou pas concret pentru realizarea rutei alternative Valea Doftanei – Brădet. ”În data de 24 iulie 2025, la sediul Consiliului Județean Prahova, președintele Virgiliu Daniel Nanu a participat la o importantă întâlnire de lucru alături de reprezentanții Companiei Naționale de Investiții, ai antreprenorului general, ai proiectantului și ai principalilor operatori de rețele de utilități implicați în
Image Description

00:07

Ministrul Muncii, Florin Manole, avertizează că va fi mai greu să se obţină un grad grav sau ­accentuat, pentru diagnostice pe care ­medicii le vor ­considera ca răspunzând la ­medicamente şi ca fiind ­gestionabile medical

• Anunță, de asemenea, controale „pentru a curăţa ­sistemul de fraudă şi pentru a pedepsi pe cei care ­beneficiază în mod nelegal”
Image Description

Recente din Romania

-
-

14:13

- Dambovita - Cod roşu de caniculă în Bucureşti şi în cinci judeţe, inclusiv Dâmbovița

De asemenea, temperaturile vor ajunge și la 43 de grade, au avertizat, vineri, meteorologii ANM, care au emis un cod roșu de caniculă și disconfort termic deosebit de accentuat, valabil de sâmbătă, ora 10:00, până duminică, ora 10:00, pentru 15 județe și municipiul București. Sunt vizate de avertizarea cod roşu judeţele Timiş, Caraş Severin, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea, Dolj, Argeş, Olt, Dâmboviţa, Teleorman, Prahova, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi şi municipiul Bucureşti. În
Image Description

14:12

- Neamt - De ce trebuie să consumăm, de fapt, grăsimi. Mituri alimentare periculoase explicate de un expert

De ce trebuie să consumăm, de fapt, grăsimi este întrebarea la care răspunde nutriționista Lynne Murphy, care atrage atenția asupra celor mai periculoase mituri alimentare răspândite în rândul consumatorilor, potrivit unui material publicat de Daily Mail. Mult timp considerate responsabile pentru creșterea în greutate, grăsimile au fost evitate de milioane de oameni care au dorit să slăbească. Însă, potrivit expertei în nutriție Lynne Murphy, acest obicei poate fi dăunător. „Evitarea
Image Description

14:11

- Botosani - Cât vor fi bursa de merit și bursa socială în noul an școlar. Anunțul ministrului Educației

În anul școlar 2025-2026, „bursa de merit va fi 450 de lei” și „bursa socială 300 de lei, cum a fost și până acum”, a anunțat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David marți, 22 iulie, într-un podcast online. „Meritul trebuie să fie merit, iar meritul trebuie să acopere maximum 15% dintr-o clasă cu nota minimă 9”, a precizat Daniel David. „Pe cei care care au probleme sociale îi ajutăm. Dacă
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
prahova WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Simona Stan

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul prahova
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete