Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Anchetatorii au descoperit o grupare organizată care, începând din 2022, a facilitat obținerea ilegală a cetățeniei române prin falsificarea documentelor și sprijinul unor funcționari publici. Ministerul Public, potrivit probelor administrate, arată implicarea cetățenilor străini, avocaților și notariatelor în acest mecanism complex de fraudă.
Conform legii, cetățenia română poate fi redobândită de cei care au fost cetățeni români sau descendenți ai acestora până la gradul al III-lea, inclusiv cu păstrarea cetățeniei străine. Profitând de această prevedere, grupul infracțional a deturnat procedura prin crearea de acte false doveditoare ale descendenței.
Au fost folosite baze de date din Republica Moldova și Ucraina pentru a genera documente oficiale false, iar unele acte prezentau urme de tuș proaspăt, indicând existența unor centre de falsificare chiar în București. În primele 11 luni ale anului 2025, peste 900 de cereri de cetățenie legate de activitatea grupului au fost identificate.
După obținerea documentelor românești în mod fraudulos, beneficiarii au intrat în posesia pașapoartelor românești, dobândind ilegal statutul de cetățeni ai Uniunii Europene. O rețea paralelă a falsificat certificate de cetățenie, utilizate mai ales de cetățeni ruși pentru a obține acte de identitate românești cu sprijinul unor funcționari insuficient verificați.
Anchetatorii au găsit cel puțin 89 de certificate false depuse la Serviciul Stare Civilă al Primăriei Sectorului 6. Documentele de naștere au fost folosite ulterior pentru a emite acte de identitate în București, Ilfov și Suceava, de multe ori cu domicilii fictive. În plus, au fost detectate intrări ilegale în România, certificate prin ștampile și vize suspecte ce nu corespund evidențelor oficiale.
Ancheta mai arată implicarea unor funcționari publici din Sectorul 6 care ar fi atestat în mod fals identitatea solicitantului și prezența acestuia, uneori eliberând acte fără certificatul de cetățenie în dosar. O sursă internă de informații din cadrul SPCEP Buftea a furnizat date confidențiale către membrii rețelei, inclusiv sprijin pentru un mandatar ce figura în multe cereri bazate pe acte false.
Urmărirea penală vizează opt membri ai grupului organizat, cinci avocați din Baroul București, 14 funcționari publici și peste 100 de suspecți în total. Autoritățile precizează că perchezițiile domiciliare sunt parte a procedurii legale și nu afectează prezumția de nevinovăție a celor cercetați până la o decizie judecătorească definitivă.
Conducerea Spitalului Județean de Urgență Pitești a început consultări cu reprezentanți ai mai multor departamente pentru a găsi soluții ce să îmbunătățească calitatea actului medical. Potrivit unor surse apropiate instituției, se pune accent pe modernizarea infrastructurii și eficientizarea procedurilor interne.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) face precizări importante referitoare la proiectul de modificare a Legii nr. 307/2006 privind securitatea la incendiu, după ce Federația Patronatelor din Industria Ospitalității (FPIOR) a exprimat îngrijorări legate de reducerea presupusă a pragului suprafeței pentru autorizație de la 600 mp la 200 mp.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că în acest an investițiile în cadrul programului FIDELIS au atins un nivel record, depășind 21 de miliarde de lei. Potrivit ministrului, emisiunea în euro pe 10 ani s-a dovedit a fi cea mai căutată, reflectând preferința românilor pentru stabilitate și randamente predictibile, relatează News.ro.
Numărul mediu de pensionari a ajuns la 4,921 milioane persoane în trimestrul III 2025, în urcare cu 3.000 față de trimestrul II 2025, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Pensia medie lunară a crescut la 2.941 lei, un avans de 0,3% față de trimestrul anterior, potrivit ziarulprahova.ro, care citează INS.