Mai mulți coproprietari ai drumului privat de pe strada Dinicu Golescu din Cluj-Napoca (strada este în zona străzii Câmpului din Mănăștur) aduc în atenția publică o situație tensionată care le afectează calitatea vieții și relațiile în comunitate. Un vecin cu teren mai mare și mai multe construcții a construit, pe cont propriu, două duplexuri (patru unități locative), și deține o parcelă adiacentă cu deschidere la drum, care ar putea permite o nouă construcție. Deși beneficiază direct de drumul comun, acesta ar refuza să contribuie financiar la întreținerea și modernizarea acestuia, în ciuda numeroaselor inițiative colective, după cum acuză locuitorii pe stradă. „Un vecin de pe stradă, proprietar al unei parcele de pamant mai mare si construcții, a realizat în regie proprie două duplexuri (patru unități locative). De asemenea, deține o parcelă adiacentă cu deschidere spre drum, care ar putea permite construirea unei noi locuințe. Deși beneficiază direct de infrastructura comună, refuză constant să contribuie financiar la pavarea sau asfaltarea drumului, în ciuda multiplelor inițiative comunitare în acest sens”, au transmis locatarii. În 2025, vecinii au aflat că același proprietar a obținut o autorizație pentru branșament electric subteran fără să le ceară acordul, ceea ce a stârnit nemulțumiri puternice. Au formulat o plângere prealabilă la Primăria Cluj-Napoca, însă aceasta a fost respinsă, pe motiv că termenul legal pentru contestare a fost depășit. Cei afectați susțin că nu au fost informați oficial despre autorizație, ci au aflat doar în momentul în care au început lucrările. Prin urmare, consideră respingerea de către Primărie neîntemeiată. „În 2025, am constatat că acesta a obținut o autorizație pentru branșament electric subteran (A.C. 331/10.04.2025), fără a obtine acordul coproprietarilor. Am formulat o plângere prealabilă către Primăria Cluj-Napoca, dar aceasta a fost respinsă pe motiv că am depășit termenul legal. Menționăm că nu am fost informați oficial despre emiterea autorizației, ci am aflat doar în momentul începerii lucrărilor, motiv pentru care considerăm respingerea ca fiind neîntemeiată”, menționează locatarii. Aceștia susțin că, în prezent, drumul este într-o stare avansată de degradare, cu denivelări și gropi, inclusiv în zona unde s-au făcut săpături pentru branșamente. Vecinii au încercat să strângă bani pentru repararea drumului, dar majoritatea au refuzat să contribuie, reproșând lipsa de implicare a proprietarului care folosește cel mai mult drumul. Coproprietarii solicită: ca autorizațiile pentru branșamente și construcții să fie condiționate de amenajarea corespunzătoare a drumului; clarificarea obligațiilor legale ale beneficiarilor construcțiilor față de drumurile private; sprijin din partea autorităților locale pentru a susține comunitățile în astfel de situații și a proteja drepturile coproprietarilor. Ei cer sprijinul presei și al factorilor decizionali pentru a aduce cazul în atenția publicului și pentru a deschide o dezbatere despre reglementarea clară a utilizării drumurilor private în orașele aflate în dezvoltare. Primăria a respins plângerea prealabilă, argumentând că termenul legal de 30 de zile de la data comunicării autorizației a fost depășit. În plus, instituția a explicat că autorizația pentru branșamentul electric a fost emisă legal și publicată pe site, iar lucrările autorizate nu au afectat alte proprietăți private. Conform legii, autorizația de construire pentru branșamentul electric se poate emite fără acordul proprietarului drumului privat, iar lucrările trebuie realizate în condițiile impuse, cu refacerea terenului la starea inițială după execuție. Primăria susține că branșamentul a fost realizat corect și că nu există prejudicii care să justifice plângerea coproprietarilor. „Potrivit serviciului specializat din cadrul Direcției Juridice, subliniem următoarele aspecte: În conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 554/2004, “(1) Înainte de a se adresa instanței de contencios competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. (3) Este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. Plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, se va introduce în termen de 30 de zile din momentul în care persoana vătămată a luat cunoștință, pe orice cale, de conținutul actului. Pentru motive temeinice, plângerea prealabilă se poate formula și peste termenul de 30 de zile, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a luat cunoștință, pe orice cale, de conținutul acestuia. Termenul de 6 luni prevăzut în prezentul alineat, precum și cel prevăzut la alin. (1) sunt termene de prescripție.” De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 43^2 din Legea nr. 50/1991 conform cărora: ”(1) Orice persoană interesată, care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, potrivit legii, pentru a ataca autorizația de construire sau actul de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, după caz, emise de autoritatea administrației publice locale competentă pentru investițiile prevăzute la art. 43^1 alin. (1). (2) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoștința publicului a autorizației de construire sau a actului de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, după caz, persoanele prevăzute la alin. (1) vor solicita autorității administrației publice locale emitente revocarea actului, în tot sau în parte, dacă acesta nu a produs efecte juridice. (3) Procedura administrativă prealabilă prevăzută la alin. (2) este scutită de taxa de timbru și trebuie să fie echitabilă, rapidă și corectă.” Relevante sunt și dispozițiile art. 7 alin. 21 din Legea nr. 50/1991 potrivit cărora: ”(21) Autorizația de construire și anexele acesteia au caracter public și se pun la dispoziția publicului spre informare pe pagina proprie de internet a autorității administrației publice emitente sau prin afișare la sediul acesteia, după caz”, precum și dispozițiile art. 55 din Ordinul nr. 839/2009 potrivit căruia: (2) În temeiul prevederilor art. 7 alin. (22) din Lege, caracterul public al autorizațiilor de construire/desființare prevăzut la alin. (1) se asigură fără a se aduce atingere restricțiilor impuse de legislația în vigoare privind secretul comercial și industrial, proprietatea intelectuală, protejarea interesului public și privat, garantarea și protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice cu privire la dreptul la viață intimă, familială și privată. (3) Listele la zi ale actelor de autoritate prevăzute la alin. (1) vor conține obligatoriu următoarele informații/documente extrase din documentația tehnică autorizată: a) numărul autorizației de construire/desființare și data emiterii acesteia; b) indicatorii urbanistici (procent de ocupare a terenului și coeficient de utilizare a terenului); c) regimul de înălțime și retragerile construcției de la limitele de proprietate; d) planul de situație; e) toate fațadele.” Mai mult, nu trebuie omis faptul că potrivit art. 7 alin. 8 din Legea nr. 50/1991: ”(8) Investitorul are obligația să înștiințeze autoritatea emitentă a autorizației de construire, precum și inspectoratul teritorial în construcții asupra datei de începere a lucrărilor autorizate. În caz contrar, dacă constatarea faptei de începere a lucrărilor fără înștiințare s-a făcut în termenul de valabilitate a autorizației, data începerii lucrărilor se consideră ca fiind ziua următoare datei de emitere a autorizației,” iar potrivit Anexei nr. 1 lit. B, pct. 9 din Ordinul nr. 839/2009 s-a stabilit obligația titularului autorizației ca la începerea execuției lucrărilor, să monteze la loc vizibil "Panoul de identificare a investiției." Din dispozițiile legale menționate mai sus, rezultă că procedura plângerii prealabile trebuie îndeplinită în cazul actelor pe care autoritatea publică emitentă le poate revoca în tot sau în parte, iar o plângere prealabilă tardivă echivalează, din punct de vedere al efectelor sale, cu lipsa unei plângeri prealabile legal efectuate. În cazul din speță, având în vedere faptul că Autorizația de construire ce face obiectul plângerii prealabile (plângere prealabilă nesemnată de altfel de reprezentantul legal sau convențional al petentei) a fost emisă la data de 10.04.2025 și publicată pe site-ul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca în mod corespunzător, rezultă că plângerea prealabilă este tardiv formulată de către petent, din moment ce aceasta a fost înregistrată la organul emitent abia la data de 24.06.2025, cu nerespectarea termenului de 30 zile reglamentat de art. 7 din Legea nr. 554/2004. Potrivit disp. art. 1 al Legii nr. 50/1991, Executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire sau de desființare, emisă în condițiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil – teren și/sau construcții – identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel. De asemenea, potrivit alin. (1^1) din același act normativ în vigoare la momentul emiterii autorizației de construire: ”Pentru realizarea lucrărilor de construcții și/sau deviere care privesc exclusiv racordarea/branșarea la rețelele tehnico-edilitare existente în zonă, acordul/autorizația administratorului drumului se emite de autoritățile competente în numele operatorilor de rețele tehnico-edilitare, pe baza cererii formulate de beneficiarul obiectivului și în considerarea drepturilor legale de care beneficiază operatorul de rețea. Autorizațiile de construire pentru imobil și acordul/autorizația administratorului drumului pentru instalațiile de racordare la utilități se emit concomitent. Imposibilitatea emiterii unui/unei acord/autorizații al/a administratorului drumului pentru realizarea instalației de racordare la una din utilități nu va bloca procesul de emitere a celorlalte autorizații de construire pentru imobil și alte utilități. Așa cum rezultă din evidențele Direcției Patrimoniul Municipiului și Evidența Proprietății, strada Dinicu Golescu este o stradă privată, iar potrivit disp. art. 3, art. 4 și art. 23 din OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, aceasta este administrată de persoanele fizice sau juridice care o au în proprietate. Din actele puse la dispoziție nu rezultă însă care este regimul urbanistic al străzii Dinicu Golescu, respectiv cum este aceasta reglementată prin documentația de urbanism: drum închis, de utilitate privată sau deschis circulației, de utilitate publică. Autorizația de construire a fost emisă strict pentru imobilul – teren și/sau construcții situat în Jud. Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, Str. Dinicu Golescu, , înscris în CF nr. #####, având numere cadastrale: #####, cu mențiunea că nu se vor afecta alte proprietăți private. Astfel, dacă ne raportăm la cererea formulată de beneficiarul autorizației și la conținutul autorizației de construire aferentă sesizării care face obiectul prezentei, rezultă că ceea ce s-a autorizat de către autoritatea publică este exclusiv „executarea lucrărilor de branșament electric subteran – situat în Municipiul Cluj-Napoca, str. Dinicu Golescu, în următoarele condiții: Lucrările se vor executa în baza autorizației de spargere, cu respectarea condițiilor din avizele și studiile obținute. La finalizarea lucrării se va readuce terenul în starea inițială.” În acest context, din moment ce nu este afectat terenul în suprafață de 325 mp, înscris în nr. CF #####, având număr cadastral ######de lucrările autorizate, rezultă că acordul proprietarului drumului privat nu era necesar, autorizația de construire emisă fiind legală. Și mai mult, nu trebuie omis faptul că potrivit Declarației notariale ##### din 06.11.2024, prezentate la dosar în vederea autorizării lucrărilor de branșament electric subteran, beneficiarul declară pe propria răspundere următoarele: „- mă oblig să îi despăgubesc pe coproprietarii imobilului-teren din C.F. nr. ###### Cluj-Napoca, și C.F. nr. ###### Cluj-Napoca și sunt răspunzător față de eventualele pretenții de orice fel și față de despăgubirile solicitate, prezente și viitoare, în legătură cu amplasarea și existența pe terenul aflat în proprietatea noastră comună a instalației de racordare (branșamentului) care deservește imobilul meu, în legătură cu drepturile de uz și servitute legală acordate cu titlu gratuit distribuitorului de apă-canal; în eventualitatea în care operatorul de sistem va fi obligat de reamplasarea instalației de racordare și/sau la plata de despăgubiri de orice natură având ca obiect drepturile conținute în cuprinsul prezentei, ce privesc instalația de racordare care deservește imobilul proprietatea subsemnatului declarant, declar că mă oblig să suport costurile totale ale lucrării de reamplasare, precum și să despăgubesc distribuitorului de gaze naturale, curent electric și de apă-canal în mod integral, cu întreaga sumă. Această obligație a mea există și în situația în care aceste despăgubiri vor fi dispuse prin hotărâre judecătorească, caz în care mă oblig inclusiv la plata cheltuielilor de judecată, chiar și în situația în care nu am calitate de parte în litigiu.” Iar potrivit art. 621 alin. 1 C.civ. „(1) Proprietarul este obligat să permită trecerea prin fondul său a reţelelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeaşi zonă, de natura conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor şi a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz, precum şi a oricăror alte instalaţii sau materiale cu acelaşi scop.” De asemenea, nu trebuie omis faptul că Legea nr. 50/1991 nu prevede în mod expres necesitatea obținerii acordului proprietarului drumului pentru emiterea autorizației de construire pentru executarea lucrărilor de branșament de electric subteran pe imobilul aflat în proprietatea exclusivă a beneficiarului autorizației.