Update 13 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Prim-ministrul rus Mihail Mișustin a semnat un decret care ordonă Ministerului Apărării să anuleze mai multe acorduri militare bilaterale cu 11 state occidentale, printre care Germania, Marea Britanie, Polonia și Bulgaria. Decizia indică o schimbare semnificativă în relațiile de apărare dintre Moscova și țările NATO, informează agenția bulgară Novinite.com, citată de TVRInfo.
Decretul emis detaliază suspendarea unor pacte vechi, printre care cel dintre Ministerul Apărării din Rusia și cel din Germania, semnat pe 13 aprilie 1993, și acordul cu Polonia din 7 iulie 1993. De asemenea, sunt afectate acordurile de cooperare cu Norvegia semnate în decembrie 1995, precum și cele cu România, Danemarca, Regatul Unit, Olanda, Croația, Belgia și Republica Cehă, toate încheiate în intervalul 1994-2002.
Potrivit agenției TASS, această decizie reprezintă o reducere semnificativă a colaborării militare formale între Rusia și aceste state occidentale, marcând o distanțare majoră în domeniul apărării. Acordul dintre România și Rusia din martie 1994, semnat de președinții Ion Iliescu și Boris Elțîn, este printre cele încheiate în acest context.
În raport cu Bulgaria, această măsură este deosebit de relevantă. Novinite subliniază că Moscova și Sofia au încheiat în 1992 un Tratat de Relații Prietenoase și Cooperare, fixat pe 4 august, care a deschis calea unor proiecte comune, inclusiv în sectorul apărării. Prin anularea acordurilor curente, Rusia se distanțează de acest cadru de cooperare de lungă durată.
Acțiunea semnifică o schimbare în politica rusă față de Bulgaria și alte state membre NATO listate în decret, reflectând o redefinire a colaborărilor militare tradiționale în contextul actual al relațiilor internaționale.
Ieri, Senatul a aprobat proiectul de lege privind voluntariatul militar, cu 79 de voturi „pentru” și unul „împotrivă”. Proiectul introduce un nou cadru legal pentru activitatea militară voluntară în timp de pace și modifică anumite acte normative din domeniul apărării, potrivit sursei Agerpres.
România va limita numărul lucrătorilor străini din afara Uniunii Europene la 90.000 în anul 2026, o decizie susținută de Ministerul Muncii pentru a crea oportunități mai multe pentru cetățenii români în căutare de locuri de muncă, transmite Mediafax. Patronatele avertizează însă că această măsură riscă să afecteze grav anumite sectoare care se confruntă cu lipsă acută de muncitori.
Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva României, acuzând țara noastră că nu a respectat normele privind calitatea aerului. Problema constă în rețeaua nefuncțională de senzori pentru monitorizarea poluării, deși au existat multiple avertizări.
Ieri, Curtea Constituțională a României a respins sesizarea depusă de AUR privind legea care introduce măsuri de redresare a resurselor publice și creșterea taxelor locale, confirmând astfel constituționalitatea pachetului II de reformă fiscală al Guvernului.