peste 300.000 de soldați ruși au semnat pentru a lupta în Ucraina

Ministerul rus al Apărării a declarat că mai mult de 300.000 de soldați au semnat „contracte voluntare” pentru a se alătura ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” în Ucraina. Acest lucru marchează o schimbare importantă în strategia militară a Rusiei, care se bazează din ce în ce mai mult pe soldați voluntari, în loc de recrutări masive.

Ivan Buvaltsev, șeful Direcției de pregătire pentru luptă a forțelor armate ruse, a confirmat că formarea de regimente de rezervă, create special pentru acest scop, a avut succes, conform surselor de informații. Aceste regimente sunt responsabile pentru instruirea noilor recruți, care sunt, în general, civili dispuși să servească pe o perioadă limitată, oferind o alternativă la serviciul militar obligatoriu.

În contrast cu acest aspect, armata ucraineană se confruntă cu dificultăți în a-și menține soldații pe linia frontului. Au apărut rapoarte alarmante despre dezertare, cu estimări neconfirmate sugerând că până la 200.000 de soldați ucraineni ar fi părăsit zona de confruntare. Motivele pentru această situație sunt complexe. Soldații ucraineni, asemeni colegilor lor ruși, se confruntă cu efectele psihologice ale unui conflict prelungit. Multe dezertări au avut loc în urma concediilor medicale sau în momente de stres extrem pe câmpul de luptă.

De asemenea, întregi unități ar fi abandonat zonele de luptă active, rezultând în pierderi semnificative pentru Ucraina, inclusiv căderea orașului Vuhledar în octombrie 2023. Conducerea militară ucraineană conștientizează amploarea acestei probleme, considerând dezertarea un obstacol important în atingerea obiectivelor stabilite.

Pe de altă parte, oficialii ucraineni, deși recunosc problema dezertării, se abțin adesea de la măsuri punitive, având în vedere stresul psihologic cu care se confruntă soldații. În acest context, se discută despre posibila implicare a voluntarilor sau mercenarilor străini pentru a întări forțele ucrainene. Această discuție a căpătat amploare în ultimele săptămâni și ar putea implica trimiterea de soldați europeni sau contractori militari pentru a sprijini Ucraina.

Acest subiect devine tot mai relevant pe măsură ce discuțiile despre desfășurarea de trupe de către statele NATO devin mai intense. Ideea de a trimite soldați europeni în Ucraina stârnește controverse politice, iar președintele francez Emmanuel Macron a sugerat recent că o asemenea opțiune nu ar trebui exclusă pentru a preveni o victorie a Rusiei. Comentariile sale au provocat reacții variate în Europa, mulți lideri respingând implicarea directă a trupelor lor în conflict.

În mod similar, liderii german Olaf Scholz și Boris Pistorius au subliniat că NATO nu ar trebui să deschidă un front militar împotriva Rusiei în Ucraina. Alte țări, precum Spania, Polonia și Suedia, au declarat clar că nu intenționează să desfășoare trupe. Cu toate acestea, Estonia a exprimat dorința de a lua în considerare o implicare militară mai profundă, deși nu s-au făcut angajamente oficiale în acest sens.