Kremlinul consideră acordurile de la Istanbul ca bază pentru negocieri de pace
Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Kremlinul consideră acordurile de la Istanbul ca bază pentru negocieri de pace
Kremlinul a declarat că proiectul de acord de pace discutat între Rusia și Ucraina la Istanbul în 2022 ar putea servi drept bază pentru o posibilă soluționare a crizei din Ucraina. Aceste discuții au fost inițiate în primele săptămâni după începerea conflictului, cu Turcia ca gazdă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Washingtonul a spus că aceste acorduri ar putea fi un "punct de plecare pentru negocieri". Conform RIA Novosti, preluată de Reuters și Agerpres, Peskov a confirmat interesul Moscovei pentru aceste acorduri.
Un alt participant la discuțiile din trecut, Steve Witkoff, trimis special al administrației Trump, a menționat în recent un interviu pentru CNN că acordurile de la Istanbul ar putea fi utilizate ca bază pentru reluarea negocierilor. Cu toate acestea, Keith Kellogg, un alt emisar al aceleași administrații, a avut o opinie diferită, spunând că aceste acorduri nu reprezintă un "cadru corect pentru aplanarea războiului". Kellogg a subliniat importanța adoptării unei noi abordări, adaptată la actualul raport de forțe.
Acordurile de la Istanbul au fost primele documente oficiale care contineau termenii impuși de Rusia pentru un eventual acord de pace după invazia din 24 februarie 2022. Printre condițiile menționate se numărau: reducerea armatei ucrainene, recunoașterea independenței regiunilor Donetsk și Lugansk și limitarea dezvoltării rachetelor pe teritoriul ucrainean. În septembrie 2022, Rusia a proclamat anexarea acestor teritorii, alături de Herson și Zaporojie.
Negocierile s-au blocat în aprilie 2022, când părțile nu au reușit să ajungă la un consens asupra principalelor prevederi. De asemenea, retragerea forțelor ruse din nordul Ucrainei a afectat semnificativ situația. După descoperirea masacrelor de civili, posibilitățile de dialog au fost și mai îndepărtate.
David Arahamia, șeful delegației ucrainene la Istanbul, a declarat că Rusia a promis pacea în schimbul neaderării Ucrainei la NATO. Această promisiune nu a fost crezută de ucraineni, iar intervențiile liderilor internaționali, cum ar fi Boris Johnson, au influențat decizia de a nu semna documentele propuse. Johnson a negat orice implicare în negocieri.
Pe fondul acestor evenimente, discuțiile de pace rămân ambigue, iar cerințele Rusiei continuă să prezinte provocări considerabile pentru reluarea dialogului.
