Armata siriană a intrat marți într-un bastion al comunității druze din sudul țării, a anunțat guvernul, reaprinzând temerile de atacuri împotriva minorităților și declanșând noi lovituri israeliene asupra forțelor trimise de Damasc, transmite CNN. În weekend, au izbucnit ciocniri între forțele druze și triburile beduine în orașul Sweida, din sudul țării, soldate cu 30 de morți și zeci de răniți. Violențele au determinat intervenția guvernului sirian, care a pierdut 18 soldați în confruntări. Forțele islamiste aliate cu guvernul sirian s-au alăturat luptelor în această săptămână, sporind îngrijorarea comunității druze și determinând o personalitate importantă a acesteia să solicite protecție internațională. Israelul, care s-a angajat să protejeze comunitatea druză din Siria, a lansat noi atacuri împotriva forțelor guvernamentale siriene care avansau spre Suwayda și a promis că va continua atacurile pentru a proteja acest grup. Ministerul sirian de externe a declarat că mai mulți civili și membri ai forțelor de securitate au fost uciși în atacuri, dar nu a furnizat cifre concrete. Într-o declarație, ministerul a condamnat atacurile israeliene, calificându-le drept „o încălcare flagrantă a suveranității Republicii Arabe Siriene” și „un exemplu reprobabil de agresiune continuă și interferență străină în afacerile interne ale statelor suverane”. Anterior, armata israeliană a declarat într-un comunicat că a lovit „vehicule militare aparținând forțelor regimului sirian în zona Suwayda, în sudul Siriei”. Druzii sunt o sectă arabă de aproximativ un milion de persoane care trăiesc în principal în Siria, Liban și Israel. În sudul Siriei, unde druzii formează majoritatea în provincia Suwayda, comunitatea a fost uneori prinsă între forțele fostului regim Assad și grupurile extremiste în timpul războiului civil din Siria, care a durat zece ani. Originar din Egiptul secolului al XI-lea, grupul practică o ramură a islamului care nu permite convertirea – nici către, nici din această religie – și nici căsătoriile mixte. În Siria, comunitatea druză este concentrată în jurul a trei provincii principale, situate în apropierea înălțimilor Golan ocupate de Israel, în sudul țării. Peste 20.000 de druzi trăiesc în Înălțimile Golan, un platou strategic pe care Israelul l-a cucerit de la Siria în timpul Războiului de Șase Zile din 1967, înainte de a-l anexa oficial în 1981. Druzii din Înălțimile Golan împărtășesc teritoriul cu aproximativ 25.000 de coloniști evrei, răspândiți în peste 30 de așezări. Majoritatea druzilor care trăiesc în Golan se identifică ca sirieni și au respins oferta de cetățenie israeliană când Israelul a ocupat regiunea. Cei care au refuzat au primit cărți de rezidență israeliene, dar nu sunt considerați cetățeni israelieni. După răsturnarea dictatorului Bashar al-Assad, noul președinte al Siriei, Ahmed al-Sharaa, a promis incluziunea și protecția tuturor comunităților diverse din Siria, dar forțele extremiste sunnite loiale lui au continuat să se confrunte violent cu minoritățile religioase. În martie, sute de persoane au fost ucise în timpul unei represiuni împotriva sectei alawite – din care făcea parte Assad – în orașul Latakia, din vestul țării, iar în aprilie, ciocnirile dintre forțele armate pro-guvernamentale și milițiile druze s-au soldat cu cel puțin 100 de morți. O problemă cheie care tensiona relațiile dintre noul guvern sirian și druzi este dezarmarea milițiilor druze și integrarea acestora. Al-Sharaa, care încearcă să consolideze facțiunile armate sub o armată unificată, nu a reușit să încheie acorduri cu druzii, care insistă ferm să-și păstreze armele și milițiile independente. Druzii, dintre care unii s-au opus regimului autoritar al lui Bashar al-Assad, rămân precauți față de al-Sharaa, un lider islamist cu un trecut jihadist. Ei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la excluderea unora dintre liderii lor din procesele de dialog național ale lui al-Sharaa și la reprezentarea limitată în noul guvern, care include un singur ministru druz. La câteva ore după intrarea trupelor în oraș marți, ministrul sirian al Apărării, Murhaf Abu Qusra, a declarat „încetarea focului” în urma unui acord cu lideri comunitari neidentificați și a declarat că poliția militară se desfășoară „pentru a reglementa conduita militară și a trage la răspundere persoanele care încalcă legea”. Marți, biroul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul „se angajează să prevină vătămarea druzilor din Siria datorită alianței fraterne profunde cu cetățenii noștri druzi din Israel și legăturilor lor familiale și istorice cu druzii din Siria”. Aproximativ 130.000 de druzi israelieni trăiesc în Carmel și Galileea, în nordul Israelului. Spre deosebire de alte comunități minoritare din interiorul granițelor Israelului, bărbații druzi peste 18 ani sunt înrolați în armata israeliană din 1957 și ajung adesea în funcții de rang înalt, în timp ce mulți își construiesc cariere în poliție și forțele de securitate. Guvernul israelian a declarat, de asemenea, în mod unilateral, o zonă demilitarizată în Siria, care „interzice introducerea de forțe și arme în sudul Siriei”, potrivit biroului prim-ministrului israelian. Guvernul sirian a respins declarația Israelului privind zona demilitarizată și, împreună cu comunitatea internațională, a solicitat în repetate rânduri Israelului să înceteze acțiunile militare care încalcă suveranitatea sa. Israelul, precaut față de grupurile extremiste de-a lungul granițelor sale, a adoptat o poziție conflictuală față de al-Sharaa, în ciuda eforturilor administrației Trump de a promova reconcilierea siriano-israeliană și a încercărilor de a extinde normalizarea în Orientul Mijlociu. Marți, un lider spiritual druz, Hikmat Al-Hijri, a solicitat protecția internațională din partea „tuturor țărilor” pentru a „confrunta campania barbară” a guvernului și a forțelor aliate „folosind toate mijloacele posibile”. „Ne confruntăm cu un război total de exterminare”, a spus Al-Hijri într-o declarație video. O declarație emisă de alți lideri druzi a salutat însă intervenția guvernului sirian în Suwayda și a cerut statului să-și afirme autoritatea. De asemenea, a solicitat grupurilor armate din oraș să predea armele forțelor guvernamentale și să înceapă un dialog cu Damascul. De la căderea regimului Assad în decembrie 2024, Israelul a cucerit mai mult teritoriu în Siria și a lansat în repetate rânduri atacuri asupra țării, cu scopul declarat de a împiedica reconstrucția capacităților militare și eradicarea militanței care ar putea amenința securitatea sa. Atacurile israeliene au continuat în ciuda faptului că cel mai apropiat aliat al său, Statele Unite, a făcut presiuni asupra Israelului pentru a normaliza relațiile cu Siria, acum că aceasta se află sub controlul unui nou guvern. SUA a încercat să îndrepte țările din regiune către o altă cale și își imaginează că Siria va semna Acordurile Abraham – o serie de acorduri care normalizează relațiile dintre Israel și mai multe țări arabe. Un înalt oficial al administrației a declarat luna trecută pentru CNN că „este în interesul Siriei să se apropie de Israel”. Israelul și-a manifestat intenția de a extinde aceste acorduri. După conflictul mortal cu Iranul, Netanyahu a declarat că „victoria” israeliană a deschis calea pentru „extinderea dramatică a acordurilor de pace”, adăugând că Israelul „lucrează intens în acest sens”. Ministrul de externe Gideon Saar a precizat chiar și țările pe care Israelul le are în vedere pentru normalizarea relațiilor. „Israelul este interesat să extindă cercul de pace și normalizare al Acordurilor Abraham”, a declarat el la sfârșitul lunii trecute, în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său austriac. „Avem interesul de a adăuga țări precum Siria și Liban, vecinii noștri, în cercul de pace și normalizare, protejând în același timp interesele esențiale și de securitate ale Israelului”. Israelul a purtat discuții directe și indirecte cu noul guvern sirian, ceea ce indică o schimbare a dinamicii dintre foștii dușmani de la căderea regimului Assad. Însă atacurile repetate ale Israelului asupra teritoriului sirian și prezența sa militară extinsă în țară pot complica aceste ambiții. În mai, al-Sharaa a declarat că discuțiile indirecte cu Israelul aveau scopul de a pune capăt atacurilor. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Netanyahu s-a referit anterior la noul guvern de la Damasc ca la un „regim islamic extremist” și o amenințare la adresa statului Israel. În mai, un oficial israelian a declarat pentru CNN că premierul i-a cerut lui Trump să nu ridice sancțiunile împotriva Siriei, spunând că se teme că acest lucru ar duce la repetarea evenimentelor din 7 octombrie 2023, când militanții conduși de Hamas au atacat Israelul. Atacurile Israelului asupra Siriei complică, de asemenea, eforturile lui al-Sharaa de a-și consolida autoritatea asupra țării și de a promova un potențial acord de normalizare ca o victorie pentru suveranitatea Siriei și poporul său.