Cec a învăţat Ucraina din Memorandumul de la Budapesta
Update cu 7 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan

Cec a învăţat Ucraina din Memorandumul de la Budapesta
La 5 decembrie 1994, Ucraina a semnat acorduri politice esenţiale pentru asigurarea suveranităţii şi independenţei sale, în schimbul renunţării la arsenalul nuclear, conform informaţiilor furnizate de Kyiv Independent. Memorandumul, semnat la Budapesta, stipula că Ucraina va renunţa la armele nucleare, iar Statele Unite, Regatul Unit şi Rusia se angajează să nu folosească forţa militară sau presiuni economice împotriva ţării.
Cu toate acestea, după două decenii, Rusia a lansat un atac militar asupra Ucrainei, ocupând Crimeea şi părţi din estul ţării. De la invazia din 2022, Ucraina se confruntă cu o ofensivă rusă masivă, rezultând distrugerea oraşelor şi pierderi de vieţi omeneşti. Evenimentele din 1994 continuă să influenţeze percepţia asupra securităţii naţionale a Ucrainei, cu mulţi cetăţeni considerând că ţara a fost constrânsă să semneze un acord care nu a fost respectat de celelalte părţi implicate.
Ministerul ucrainean de Externe a afirmat că Memorandumul este un exemplu al lipsei de viziune în strategia de securitate. Acesta ar trebui să reamintească liderilor comunităţii euro-atlantice că ignorarea intereselor Ucrainei în construirea unei structuri de securitate europene este sortită eşecului.
După prăbuşirea Uniunii Sovietice, Ucraina a preluat 176 de rachete balistice intercontinentale şi între 1.514 şi 2.156 de focoase nucleare, dar a decis să renunţe la statutul său nuclear. Această decizie a fost confirmată printr-o documentaţie oficială în momentul obţinerii independenţei în 1991 şi prin Protocolul de la Lisabona, care a obligat Ucraina să adere la Acordul de neproliferare.
În schimbul renunţării la arsenalul nuclear, Ucraina a primit garanţii de securitate, însă acestea nu au fost onorate de semnatari. Unele teorii sugerează că Ucraina a fost sub o presiune considerabilă pentru a accepta un statut non-nuclear, expertul Anton Liagusha din cadrul Şcolii de Economie din Kiev afirmând că Rusia a manipulat situaţia pentru a convinge Occidentul să facă presiuni asupra Ucrainei.
Deşi mulţi experţi recunosc că dezarmarea a avut avantaje, cum ar fi evitarea dependenţei de codurile de lansare ruseşti, critica este că Ucraina a renunţat la un mecanism ce ar fi putut asigura o anumită protecţie a suveranităţii sale. Liagusha subliniază că această renunţare a fost o eroare, deoarece arma nucleară garantează o formă de descurajare.
Discuţiile recente pe tema securităţii naţionale au fost revitalizate de declaraţiile preşedintelui Volodimir Zelenski, care a sugerat că Ucraina ar trebui să îşi dezvolte propriile arme nucleare sau să adere la o alianţă solidă. Totuşi, analiştii notează că nu există soluţii pe termen scurt pentru a redobândi un arsenal nuclear, iar Ucraina s-ar confrunta cu numeroase obstacole politice şi infrastructurale.
În concluzie, continuitatea conflictului cu Rusia evidenţiază complexitatea deciziilor de acum aproape 30 de ani, iar Ucraina se află într-o căutare continuă a unor garanţii reale pentru securitatea naţională, în contextul unor promisiuni nerespectate.