Psiholog: educația emoțională rigidă a bărbaților din generația „nu plânge, fii bărbat” produce vulnerabilități la maturitate
Băieții care au crescut cu formula „nu plânge, fii bărbat!” se confruntă la maturitate cu anxietate, depresii mascate și dificultăți în relaționare. Psihologul Ruxandra Sersa explică efectele reprimării emoțiilor în copilărie și impactul pe termen lung asupra sănătății mintale a adulților. Această educație emoțională era frecventă în familiile românești tradiționale din anii ’70–’90.
Psihologul notează că băieților li s-a transmis adesea că exprimarea emoțiilor este o slăbiciune, iar reprimarea lor duce la rușine, scindarea identității și închiderea emoțională în relații. Astfel se formează un „fals self masculin” și apar dificultăți în exprimarea trăirilor autentice, ceea ce contribuie la probleme psihice și dependențe în viața adultă.
Conform ziarulprahova.ro, psihologul descrie cum mecanisme precum sarcasmul, tăcerea sau perfecționismul devin modalități de apărare împotriva vulnerabilității emoționale. „Furia este adesea singura emoție permisă în copilărie și apare la maturitate ca limbaj al suferinței.” De asemenea, lipsa exprimării afective afectează și relațiile intime, unde corpul este prezent, dar emoțiile rămân blocate.
Ruxandra Sersa oferă recomandări pentru părinți: să observe și să numească emoțiile fără judecată, să fie modele care exprimă propriile sentimente și să creeze un spațiu sigur pentru exprimarea emoțională. Ea subliniază că „fii tare” trebuie înlocuit cu „fii întreg”, iar bărbăția modernă înseamnă echilibru între sensibilitate și autonomie, nu mască sau rigiditate.