Dependența de substanțe nocive și incidentele de tentativă de suicid la adolescenți au înregistrat o creștere îngrijorătoare, potrivit datelor colectate de spitale, psihologi și organizații neguvernamentale. Specialiștii subliniază că dificultățile în gestionarea emoțiilor și lipsa centrelor de asistență adecvate agravează situația, în timp ce numărul tinerilor care ajung în atenția medicilor pentru astfel de probleme este în continuă creștere.
👉Creșterea cazurilor în Sibiu și factorii emoționali implicați
La Spitalul de Pediatrie din Sibiu, în primele 11 luni ale anului 2025, nouă fete cu vârste cuprinse între 9 și 17 ani au necesitat îngrijiri de urgență din cauza unor crize emoționale severe sau tentative de suicid. Dr. Camelia Grigore, managerul unității medicale, explică: „Acum fragilizarea unei generații este evidentă prin expunerea la așa multă informație, expunere la tot felul de noutăți.” Totodată, la Spitalul de Psihiatrie, 37 de adolescenți au fost internați după tentative de suicid, față de 23 în anul precedent, o creștere constantă de la lună la lună.
Tensiunile emoționale, conflictele din familie și școală, bullying-ul și presiunea mediului online sunt factorii principali care îi împing pe tineri către gesturi extreme. Psihologul Mihai Copăceanu atrage atenția asupra simptomelor care ar trebui să alarmeze: „Schimbările bruște de comportament, izolare, lipsă de energie, iritabilitate, insomnii, renunțarea la activități care le făceau plăcere” sunt semne clare ale unei stări de suferință ascunse.
👉Deficiențele sistemului de prevenție și lipsa specialiștilor
România se confruntă cu un deficit major al centrelor de intervenție pentru tineri aflați în criză emoțională, iar lipsa specialiștilor în psihiatria adolescenților agravează problema. Psihologul Mihaela Dinu subliniază: „În școală ar trebui să li se transmită informații. Un alt aspect este lipsa centrelor de intervenție.” Date oficiale indică existența a doar 260 de medici specializați în tratamentul adolescentului la nivel național.
Dr. Ciprian Bacilă, director medical SCPS, confirmă situația: „Există doar 260 de medici care tratează adolescenți și tineri, condiții în care în România avem, la 100 de mii de locuitori, doar 5 specialiști în psihiatrie copii.” Dr. Lucian Paziuc, președintele Asociației SPPR, adaugă: „Ne trebuie prevenție și profilaxie, să intervenim mai precoce.”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, afirmă că au fost luate măsuri pentru suplimentarea numărului de medici psihiatri prin programul de Rezidențiat și prin dezvoltarea cursurilor de specializare, însă fenomenul necesită o atenție și o intervenție mult mai amplă.
Medicii și psihologii trag un semnal de alarmă asupra necesității implicării directe a familiei și comunității în sprijinirea adolescenților. Ei recomandă părinților și celor din jur să fie atenți la orice schimbare subtilă de comportament și să stabilească un dialog deschis cu tinerii.
