Update 17 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Augustin Lazăr, fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost pensionat în aprilie 2019, iar procesul de stabilire a pensiei sale a generat discuții din cauza includerii unor drepturi salariale suplimentare. Conform %source%, această situație a apărut în contextul recalculării pensiei pe baza unei adeverințe care cuprindea indemnizația de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fapt contestat ca nelegal.
La data de 27 aprilie 2019, Augustin Lazăr a fost eliberat din funcția de procuror prin pensionare, în baza unui decret prezidențial. Inițial, instituțiile abilitate au emis o adeverință care cuprindea vechimea sa ca procuror și avocat, precum și drepturile salariale aferente ultimei luni de activitate, indicând un venit brut de 37.676 de lei. Acest document a servit drept bază legală pentru calculul pensiei de serviciu, conform legii în vigoare la acea vreme.
La mai puțin de două săptămâni, a apărut o a doua adeverință care, pe lângă salariul brut, includea și indemnizația de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, în cuantum de 17.062 de lei. Deoarece procurorul general este membru de drept al CSM, Casa Județeană de Pensii Alba a recalculat pensia luând în calcul această indemnizație, stabilind o bază de calcul majorată la 54.738 de lei.
Legea nr. 303/2004, aflată în vigoare la momentul pensionării lui Augustin Lazăr, prevede clar că pensia de serviciu trebuie calculată exclusiv în funcție de indemnizația de încadrare brută lunară sau salariul de bază brut lunar, împreună cu sporurile aferente ultimei luni de activitate. Această prevedere a fost menținută în Legea nr. 303/2022 și nu era modificată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2023.
Indemnizația de membru al CSM este juridic calificată ca un drept salarial distinct, acordat pentru exercitarea unei funcții de demnitate, și nu face parte din salariul de încadrare. Astfel, includerea acestei indemnizații în calculul pensiei de serviciu ridică semne de întrebare serioase privind respectarea cadrului legal aplicabil magistraților pensionați.
Guvernul României a decis să modifice Codul Fiscal pentru a accelera stabilirea taxelor și impozitelor locale pe anul 2026, potrivit noilor prevederi. Executivul impune un termen-limită pentru primari până la 31 decembrie 2025, pentru ca noile sume să fie încasate de la începutul anului viitor.
Coaliția de guvernare a decis miercuri, în cadrul unei reuniuni la Palatul Victoria, să majoreze salariul minim la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026, potrivit informațiilor transmise de TVRInfo. Totodată, s-au agreat reduceri de cheltuieli și modificări fiscale menite să sprijine economia și gestionarea administrației publice.
Deficitul de cont curent al României a ajuns la 8,2% din PIB în 2025, un semnal de alarmă privind presiunea tot mai mare pe moneda națională. Potrivit Gândul, preluat de Mediafax, fără intervenția Băncii Naționale a României (BNR), leul se va devaloriza, aceasta fiind o consecință directă a dezechilibrelor externe semnificative.
Arhivele Naționale ale României au făcut publice două documente-cheie care detaliază modul în care Nicolae Ceaușescu a ordonat reprimarea violentă a manifestațiilor din 17 decembrie 1989 de la Timișoara, inclusiv utilizarea armamentului de luptă împotriva protestatarilor, potrivit Mediafax. Aceste documente oferă o perspectivă importantă asupra deciziilor luate în acele zile cruciale ale Revoluției din 1989.